O echipă de cercetători români a desfășurat una dintre cele mai ambițioase misiuni științifice aeriene de până acum chiar în inima Buzăului, la vulcanii noroioși.
Astfel, pe lângă familiarizarea cu o metodă științifică de ultimă oră, obiectivul echipei a fost să descifreze structura ascunsă a acestui teren instabil și să înțeleagă mai bine riscurile geologice care pot afecta atât mediul, cât și comunitățile din jur.
Cum funcționează un laborator geofizic zburător
Cercetătorii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP), împreună cu specialiștii de la Skyline Drones și compania letonă SPH Engineering, au pus în aer drone echipate cu o gamă impresionantă de senzori.
LiDAR-ul a cartografiat relieful cu precizie milimetrică. GPR-ul (radarul de penetrare a solului) a trimis unde în subteran pentru a detecta cavități și curgeri subterane. Magnetometrele au măsurat anomalii subtile ale câmpului magnetic, iar senzorii de gaze au analizat metanul care este emanat din vulcani. Pe deasupra, a fost realizata și o monitorizare termică a suprafeței.
„Aparatura este de ultimă generație, dar nu o folosim doar ca să bifăm o campanie. Scopul este să înțelegem cum funcționează metoda în detaliu iar apoi să putem aplica aceleași metode atât la vulcanii noroioși cât și în alte zone cu riscuri geologice,” spune Alexandra Gerea, cercetător INFP.
Nu este pentru prima dată când echipa INFP ajunge la Vulcanii Noroioși. În anii trecuți, aceiași cercetători au realizat aici campanii geoelectrice cu aparatură de ultimă generație, care au permis identificarea structurilor subterane și oferă indicații asupra zonelor de migrație a fluidelor. Aceste date au fost completate acum prin monitorizare aeriană cu drone, transformând situl într-un adevărat teren de testare pentru integrarea mai multor metode moderne de explorare geofizică.
„Suntem într-o etapă de explorare: testăm metode geofizice și de teledetecție pentru a găsi combinația care surprinde cel mai bine complexitatea acestor vulcani.
În urmă cu doi ani am folosit pentru prima dată în România sistemul geoelectric FullWaver, care ne-a permis imagerie 3D a rezistivității subsolului. Am identificat zone de activitate intensă — coloane ascendente de fluide cu conținut bogat de chimicale,” spune Gerea.
GeoEduLab: știință, prevenire și educație
Misiunea de la Vulcanii Noroioși a fost parte a GeoEduLab, un laborator În cadrul INCDFP pentru a aduce cercetarea geofizică mai aproape de nevoile reale ale societatății.
Pe lângă tehnologia aeriană, echipa dispune și de instrumente geofizice clasice – de la echipamente seismice și magnetometrice, până la stații GNSS și aparate de măsură pentru microgravitație. Astfel, datele obținute cu dronele pot fi corelate cu observații detaliate de la sol, oferind o imagine mai completă asupra proceselor subterane. Această combinație de metode face ca GeoEduLab să funcționeze ca un laborator integrat, unde cercetarea de teren, prevenirea riscurilor și educația științifică se întrepătrund.
Laboratorul nu înseamnă doar tehnologie, ci și formare. Aici, cercetătorii învață să opereze drone și să interpreteze date multisenzoriale. Datele ajung în baze integrate despre riscurile geologice, cu aplicații directe în prevenirea dezastrelor.
„Misiunea contribuie la extinderea portofoliului de cercetare al institutului prin integrarea unor tehnologii UAV avansate. Nu este deloc ușor, aceste metode presupun provocări operaționale și necesită o utilizare riguroasă, dar oferă un potențial uriaș de a aduce date noi și valoroase în activitățile științifice curente”, a precizat Mihai Andrei.
Campania a fost și un exercițiu comparativ: datele aeriene de radar vor fi puse alături de cele obținute la sol pentru a valida precizia senzorilor și a realiza comparații.
Și din rezultatele preliminare însă, sunt concluzii interesante.
„Testăm și combinăm metode geofizice și de teledetecție ca să surprindem complexitatea vulcanilor noroioși.”
„În campania de față am testat metoda GPR (georadar), credem noi, în premieră pentru acești vulcani, evaluând calitatea imaginii subsolului atât pe suprafața noroiului uscat, cât și din aer, cu drone. Suntem încă în faza de analiză, însă dacă vom arăta că GPR-ul aeropurtat oferă o calitate suficientă. câștigul va fi major: achiziție mult mai rapidă, mai sigură și acoperire în zone inaccesibile echipelor de la sol.”
Dronele, din ce în ce mai importante în cercetare
Dronele schimbă modul în care explorăm Pământul. În loc de echipamente grele și foraje invazive, ele oferă acces rapid și sigur la zone greu de atins. Costurile scad, viteza crește, iar cercetătorii pot suprapune mai multe tipuri de măsurători într-o singură campanie.
Această versatilitate este esențială la Vulcanii Noroioși, unde terenul este instabil, plin de cratere și canale de noroi care sunt greu de navigat cu echipamente geofizice. Acolo unde oamenii nu pot păși în siguranță, dronele devin ochii și instrumentele științei. Ele pot zbura la câțiva metri de sol, urmărind fidel relieful neregulat, și pot colecta simultan date topografice, magnetice și chimice.
În plus, tehnologia permite repetarea măsurătorilor pe aceleași trasee de zbor, la intervale regulate, pentru a observa în timp real schimbările geomorfologice. Într-un mediu dinamic, unde gazele scapă constant și unde noroiul reconfigurează relieful de la o zi la alta, această capacitate de monitorizare continuă este crucială.
Zona Vulcanilor Noroioși, deși faimoasă turistic, este surprinzător de puțin documentată din punct de vedere geofizic. Campania actuală reprezintă un pas necesar pentru cartografierea conductelor subterane prin care migrează gazele, dar și pentru identificarea zonelor cu potențial de alunecări sau tasări.
„Zona este puțin documentată din punct de vedere geofizic, în ciuda potențialului său turistic și științific”, spune Mihai.
Cercetătorii spun însă că valoarea dronelor nu se limitează la acest sit. Tehnologiile testate aici pot fi transferate în alte regiuni cu riscuri similare — de la alunecările de teren din Carpați, la zonele seismice din Vrancea sau la câmpurile de gaze din Dobrogea. Astfel, Vulcanii Noroioși nu sunt doar un teren de studiu local, ci un punct de pornire pentru o metodologie aplicabilă la scară națională.
Legătura cu UNESCO și viitorul cercetărilor
Cercetările fac parte și dintr-un parteneriat cu Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului. Miza este dublă: creșterea cunoașterii științifice și sprijinirea revalidării statutului UNESCO al geoparcului, un proces programat pentru 2025.
Pe termen lung, INCDFP și GeoEduLab plănuiesc instalarea unor stații permanente de monitorizare seismică și GNSS la Pâclele Mici, pentru a observa mișcările subtile ale solului și activitatea seismică din zonă. Datele ar putea fi afișate public, în timp real, transformând zona nu doar într-un sit protejat, ci și într-un centru educațional pentru vizitatori.
Este o zonă complexă și dinamică, o zonă importantă pentru România, care merită mai multă explorare.
„De aceea revenim pe teren: să înțelegem mai bine acest sistem viu, aflat în schimbare continuă,” concluzionează Gerea.
Comunicatele și materialele publicate pe această pagină pot fi preluate integral sau parțial, cu condiția menționării explicite a sursei și includerii unui link activ către această pagina.