După aproape un an de investigații multidisciplinare, echipa de cercetători Geomonitor concluzionează că evenimentul recent de sufoziune de pe Strada 23 August nu este un incident izolat, ci reprezintă manifestarea unei vulnerabilități mult mai profunde și extinse care caracterizează o mare parte din sistemul Slănic.
Cele mai recente date ale proiectului confirmă că așezarea este construită pe un sistem geologic fragil și complex, definit de interacțiunea dintre un masiv subteran de sare și circuitele active ale apelor de suprafață și subterane.
Investigațiile geofizice, geochimice și de teledectecție efectuate până în prezent s-au concentrat pe zona centrală a orașului și pe zona Baia Baciului. Extinderea acestora la scară regională poate identifica eventuale tendințe de instabilitate generalizate și continue la nivelul întregului oraș.
De asemenea, a fost identificată o zonă activă de instabilitate pe strada Tudor Vladimirescu. Investigațiile complexe, care au inclus inspecții video subterane (CCTV), măsurători geofizice (GPR, ERT), topografice, studiu cu trasori fluorescenți și scanări aeriene LiDAR, au scos în evidență dezvoltarea rapidă a unui gol subteran (cavernă) care este activ și poate fi o sursă de pericol iminent.
Context și date generale
Orașul Slănic se află într-o zonă particulară din punct de vedere geologic, caracterizată de prezența unui masiv de sare aflat aproape de suprafață. Aceste condiții naturale, combinate cu efectele exploatărilor miniere (vechi și noi) și de circulația apelor subterane, au determinat în timp modificări ale terenului (tasări, subsidență, prăbușiri).
Evenimentul declanșator care a subliniat necesitatea urgentă a unei abordări științifice a fost prăbușirea bruscă a terenului (fenomen de sufoziune) pe strada 23 August, produsă la data de 25 aprilie 2024. Ca răspuns la această criză, a fost inițiat proiectul GEOMONITOR, proiect care urmărește, cu abordări moderne multi-metodă, monitorizarea fenomenelor naturale și antropice declanșatoare de riscuri societale.
Cel mai important proces generator de instabilitate este dizolvarea sării de către apa subterană. Monitorizarea hidrologică și hidrogeologică, prin măsuratori ale nivelului, debitului și salinității apei din fântâni, foraje și pârâul Slănic, este absolut necesară pentru a obține date legate de agresivitatea apei față de masivul de sare, ceea ce în timp poate duce la instabilități și prăbușiri.
De ce este importantă monitorizarea
De cele mai multe ori, fenomenul de instabilitate a terenului nu apare brusc. Datele satelitare analizate arată că zona afectată de prăbușirea din 2024 prezenta semne timpurii încă din 2022. Acest lucru demonstrează că astfel de procese pot fi detectate din timp, dacă există un sistem de monitorizare adecvat.
Tehnologiile geofizice precum tomografia de rezistivitate electrică, seismometria, georadarul, sau scanările aeriene permit o „radiografiere” detaliată a subsolului, fără intervenții invazive. Ele ajută la identificarea zonelor vulnerabile (precum cavernele active) și la prevenirea unor situații critice.
Acolo unde aceste metode indică prezența unor posibile fenomene de instabilitate trebuie recurs la metode de observație directă precum forajele cu probare și inspecție video.
Situația din strada Tudor Vladimirescu
Zona forajului de pe strada Tudor Vladimirescu a necesitat atenție imediată. Investigațiile au demonstrat formarea rapidă a unei caverne și a unui sistem activ, posibil alimentat de infiltrarea apelor freatice care dizolvă masivul de sare din profunzime și/sau spală particulele fine din subteran.
Dinamica agresivă a acestui proces a condus deja la dislocarea și prăbușirea coloanei de tubaj a unui foraj din vecinătatea zonei carosabile. La suprafață, fenomenul s-a manifestat printr-o microdolină în continuă scufundare, cu tasări medii de 7-10 cm (în perioada 10 septembrie 2025 – 27 ianuarie 2026), care au afectat vizibil locuința și infrastructura din proximitate.
Consorțiul a recomandat sigilarea forajului în regim de maximă urgență, o măsură preventivă critică pentru a bloca fluxul de apă și a limita riscul unui colaps major la suprafață. De asemenea, vom continua cu măsurători concentrate pe această arie pentru a încerca să caracterizăm zona de pericol. La momentul acestui comunicat, sunt puse în aplicare la nivelul autorităților locale acești pași.
Recomandări și pași următori
Concluzia curentă a proiectului GEOMONITOR este că abordările reactive, concentrate pe astuparea izolată a unor prăbușiri (sinkholes), sunt insuficiente pe termen lung. Instabilitatea din Slănic este un fenomen geodinamic interconectat și activ la scară regională.
Specialiștii GEOMONITOR recomandă trecerea de la intervenții punctuale, realizate doar atunci când apare o problemă, la un sistem permanent de monitorizare la scara întregului oraș. Un astfel de sistem ar permite:
– detectarea timpurie a modificărilor din subsol;
– emiterea de avertizări înainte ca un fenomen să devină periculos;
– planificarea corectă a lucrărilor de consolidare a terenului, gestionare a apelor etc.
Proiectul GEOMONITOR își continuă activitatea și rămâne angajat în sprijinirea autorităților locale și naționale cu date științifice și expertiză multidiciplinară.
Protejarea comunității din Slănic necesită o abordare integrată, proactivă și fundamentată pe date măsurabile, iar rezultatele preliminare obținute până în prezent constituie un prim pas esențial către o strategie de reziliență pe termen lung.
Proiectul reprezintă un efort comun al unor din cele mai importante instituții de cercetare în geo-științe din România:
● INCDFP (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului) – Coordonator
● IGR (Institutul Geologic al României)
● UB (Universitatea din București – Facultatea de Geologie și Geofizică)
● INCAS (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială)
● SIMAVI (Software Imagination & Vision) – Partener pentru dezvoltarea soluțiilor software.